Frica

Frica mea este amorfa. Nu are culoare, nici gust, nici miros. Are o densitate grea, si e ca un ciment care se toarna in mine si se intareste in contact cu sufleul, facand imposibil prezentul. 

Frica… mereu la panda, itindu-si capul atunci cand ma astept mai putin. Si ruda ei buna, fuga. E atat de usor sa fugi…

Daca ajungi sa te schimbi sufleteste din cauza fricii, atunci ai pierdut jocul.

Daca as putea…

… as da mai incet sonorul gandurilor care se plimba neincetat pe bulevardele mintii mele

… as fi mai temperata, cu mai putine exaltari, dar si cu mai putine caderi

… mi-as picta angoasele pana nu ar mai ramane nimic de pictat

… as dansa, as dansa si iarasi as dansa pana corpul meu s-ar face dans

… nu as mai regreta ca m-am facut de ras deschizandu-ma prea repede prea usor in fata unor oameni

… m-as iubi si cand gresesc

… m-as juca mai mult, si as vedea mai putin gri

… as iubi…